Ori de câte ori i se cere opinia unui specialist în economie și ori de câte ori este întrebat despre o măsură macro, în mod inevitabil răspunsul va conține și o referire la inflație. Deci inflația asta e importantă, nu? Că prea vorbește toată lumea despre ea. Atunci hai să vorbim și noi, mai ales că tot se preconizează în România o deflație odată cu scăderea TVAului. O să fie bine sau o să fie o catastrofă?
Problema e că cei care nu sunt specialiști în (macro)economie nu prea înțeleg - Când e inflație nu e bine că e inflație, De altfel una din misiunile cele mai importante ale BNR este să lupte cu inflația, de aici se înțelege că inflația trebuie combătută. Când nu e inflație e dezinflație / deflație și atunci nu numai că nu e bine, dar toți specialiștii spun că e un adevărat dezastru. Cum e bine de fapt?
O să plec cu explicațiile de la metafora unui balon umplut cu aer cald. Să presupunem că vrem să facem o călătorie cu un balon. Dacă balonul e prea umflat nu e bine pentru că se ridică prea sus - teoretic, dacă tot continuă să urce ne-ar scoate din atmosfera terestră. Dacă balonul se desumflă ne prăbușim. Dar dacă balonul e umflat atât cât trebuie vom pluti liniștiți la câțiva metri de pământ și ne vom bucura de o experiență foarte frumoasă. Când balonul este umflat prea tare se cheamă că avem de-a face cu hiperinflație, când balonul este prea desumflat se cheamă că avem de-a face cu deflație.
Din călătoria cu balonul putem trage concluzia că inflația e bună, cu condiția să fie moderată. Dar cum traducem în cifre o inflație moderată? S-a ajuns la concluzia că o inflație de 2-3% este una moderată și deci benefică pentru economie. Când se spune că BNR luptă cu inflația, de fapt se are în vedere exact acest interval de 2-3%. Asta e ținta nu numai pentru BNR, dar pentru toate băncile centrale din lume.
Dar ce înseamnă inflație la urma urmei? Că toată lumea vorbește despre ea, dar foarte rar se spune cum se calculează. Ei bine, nu e foarte complicat. Se face o selecție (un coș) de produse și servicii considerate reprezentative și se compară evoluția prețurilor acestor produse și servicii. Selecția asta poartă și un nume - CPI - Consumer Price Index (indicele prețurilor de consum). Dacă CPI a crescut se cheamă că am avut inflație, dacă a scăzut se cheamă că am avut dezinflație / deflație.
Dar de ce e deflația atât de catastrofală? Ok, cu balonul e clar - dacă nu e umflat nu zboară, dar cu coșul de produse și servicii cum e de fapt? Că dacă se umflă coșul ăsta tot ce se întâmplă e că ne zboară mai repede banii din buzunar. Dacă din contră, prețurile ar scădea, puterea noastră de cumpărare ar crește și ne-ar fi mai bine.
Ei bine, economia, ca și alte științe, pleacă de la câteva axiome, adevăruri fundamentale. În momentul în care aceste axiome nu s-ar mai susține, toată teoria bazată pe ele s-ar prăbuși.
Una din axiomele importante în economie este aceasta - A Dollar Today Is Worth More Than a Dollar Tomorrow - banii de astăzi sunt mai valoroși decât banii de mâine. Cu alte cuvinte astăzi poți cumpăra mai mult cu aceiași bani decât vei putea cumpăra mâine.
O să spui că mă învârt în teorii și n-am răspuns la o întrebare simplă - Ce e rău în a scădea prețurile și a putea cumpăra mai multe cu aceiași bani?
Dacă scăderile de prețuri sunt conjucturale nu e nimic rău. E chiar bine. Și eu, ca și tine, m-aș bucura să găsesc oferte speciale și promoții și să mai economisesc câțiva bănuți.
Ar fi rău dacă scăderea prețurilor ar deveni un fenomen generalizat. De ce? Pentru că s-ar forma un cerc vicios care ar duce la prăbușire.
Dacă eu sau tu am știi cu siguranță că prețurile vor scădea probabil că ne-am abține să facem anumite cumpărături așteptând momentul în care vom putea să cumpărăm mai ieftin. Logic, nu? De ce să nu cumpăr mai ieftin dacă pot?
Dacă nu cumpărăm azi înseamnă că vom ține banii blocați în buzunar. Aici intervine o altă axiomă economică - banii trebuie să circule nu să stea blocați. Dacă banii nu circulă mecanismele economice se gripează și într-un final se vor strica de tot.
Dacă noi ținem banii în buzunar atunci magazinul de la care cumpărăm deobicei s-ar putea să dea faliment și pe viitor să nu mai avem de unde cumpăra chiar dacă vom vrea. Bine, poate găsim un alt magazin. Dar s-ar putea să dea faliment și producătorii și atunci chiar că nu mai avem de unde cumpăra. Și dacă falimentele se țin lanț s-ar putea să ajungem și noi șomeri și pe urmă nu vom mai putea cumpăra nu pentru că nu am vrea, dar pentru că nu vom mai avea cu ce.
Scenariul acesta catastrofic se va extinde cu siguranță și asupra băncilor. Cei care vor avea bani îi vor retrage de teamă să nu-i piardă, cei ce vor dori împrumuturi nu vor mai avea de unde să le ia.
Scenariul de mai sus l-am inventat acum pe loc ca să ilustrez de ce nu e bună deflația. Dar este perfect plauzibil. Din cauza asta se sperie toți specialiștii când aud de deflație, de aceea băncile centrale i-au măsuri de combatere a deflației.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu