Derivatives

Derivatives - instrumente derivate - sunt instrumente financiare sau contracte a căror valoare derivă din valoarea altor instrumente financiare.

Multă lume plasează instrumentele derivate în zona de instrumente financiare sofisticate deși nu ar trebui. De fapt nu e nimic sofisticat și nu e nimic de speriat.  Asta dacă aceste instrumente se folosesc pentru scopul pentru care au fost create și nu ca vehicule speculative.

O să fac aici o descriere generală și voi detalia în articole separate caracteristicile particulare a diferitelor derivate.

Știi ce e interesant? Instrumentele derivate au apărut tocmai în ideea de a reduce riscurile. Și cât timp sunt folosite cu discernământ chiar asta fac - reduc riscurile asociate cu tranzacțiile instrumentelor financiare primare. Și atunci cum s-a putut ajunge de la instrumente care reduc riscurile la instrumente care au declanșat o criză financiară care a zguduit întreaga lumea? Destul de simplu.. s-a pierdut undeva pe drum sensul inițial și instrumentele derivate au început să fie folosite în mod intens pentru speculații financiare.

Întâi și întâi, dacă tot vorbim de instrumente derivate, hai să trecem în revistă instrumentele de bază:

Acțiuni

Indexuri de acțiuni

Obligațiuni (emise de companii, obligațiuni municipale, titluri de stat)

Mărfuri (petrol, cereale, aur etc)

Monede (Leu, Dolar, Euro etc)

Credite

Toate cele de mai sus pot fi privite ca niște mărfuri. Și ca orice marfă le putem cumpăra și vinde de la piață. Problema e - La ce preț? Prețul e stabilit de piață, normal, așa că nu poate prezice nimeni care va fi el în viitor. 

Totuși, am avea nevoie de ceva mai mult, de un răspuns mai clar. Nu se pot clădi afaceri solide dacă nu sunt planificate dinainte și dacă socotelile inițiale nu sunt date peste cap la tot pasul de schimbări bruște de prețuri.

În special piața produselor agricole este afectată de impredictibilitate. Dacă plouă când trebuie sunt șanse pentru o producție agricolă foarte bună, dar dacă se înâmplă dezastre naturale (secetă, grindină etc) producția va avea de suferit. Hai să zicem că s-au inventat irigațiile și nu ne mai pasă dacă e secetă sau nu. Ba tot ne pasă pentru că și irigarea costă bani.

Nimeni nu știe dacă o să plouă sau nu peste un an de zile, dar atât fermierul cât și cel care îi cumpără producția (procesatorul) și-ar dori ca cineva să le garanteze un anumit preț la care primul să-și vândă recolta și al doilea să o cumpere. 

Așa au apărut contractele futures.

Prima piață de contracte futures a apărut în Japonia în secolul al 16lea. Pe atunci samuraii erau plătiți în orez. Mâncarea o aveau asigurată, dar samuraii mai aveau și alte nevoi așa că aveau nevoie de bani. Dacă recolta de orez ar fi fost proastă și buzunarele lor ar fi fost goale așa că samuraii și-au dorit ceva mai mare stabilitate în venituri și care să nu depindă de vreme.

Exportatorii și importatorii se confruntă cu altă problemă - volatilitatea pieței forex. Cursul valutar poate varia destul de mult și e greu de prezis atunci când se semnează un contract de import/export cât va fi acest curs în momentul în care se va face livrarea mărfurilor și se vor încasa banii. 

Și în cazul acesta soluția e dată de contracte futures pe valute.

Asemănătoare cu contractele futures sunt contractele forward, diferența e că primele sunt standardizate și se pot tranzacționa, iar ultimele sunt personalizate. De fapt sunt mai multe diferențe, dar asta e cea mai importantă.

Ce se întâmplă dacă cineva are nevoie de finanțare pentru afacere? Simplu, se duce la bancă și se împrumută. Da, dar la ce dobândă? Pentru că și dobânda fluctuează în funcție de piață, de riscuri etc. Există două variante - dobândă fixă sau dobândă variabilă. În oricare din cazuri cineva își asumă riscul fluctuației de dobândă (fie banca fie creditorul). Mai mult, băncile atrag de obicei depozite pe termen scurt și dau credite pe termen lung. Cum reușesc să se descurce? Prin contracte swap.

Să preupunem că banca a reușit să-și plaseze toți banii atrași de la deponenți în credite profitabile. Toată lumea e mulțumită și banca face bani frumoși. Dar ce se întâmplă dacă vin și alți clienți care doresc să se împrumute? Banca nu mai are bani pentru că i-a dat deja pe toți. Dar nici nu poate rata oportunitatea, nu? Și atunci ce face? Ar putea să împacheteze creditele pe care le-a dat deja în credite derivate, să le vândă și astfel să facă rost de lichidități pentru a putea da și alte credite.

Ce se întâmplă când îmbătrânești și nu mai poți munci? Nicio problemă, vei avea pensie. Asta dacă ai cotizat la un fond de pensii. Și dacă ai cotizat te aștepți ca fondul respectiv să-ți investească banii cu profit și să-ți ofere o garanție că nu va da faliment în viitor și te va lăsa pe drumuri. Dar investițiile sunt riscante.  Cum poate garanta fondul de pensii că acțiunile pe care le cumpără astăzi vor crește sau cel puțin vor avea aceeași valoare și în viitor? Pentru asta fondul de pensii va cumpăra opțiuni - cineva le va garanta că în viitor vor putea cumpăra (sau vinde, după caz) acțiunile la o anumită valoare.